Category Archives: Sărbători

“Mânca-v-ar Raiul, să vă mănânce!”

Spunea părintele Cleopa
Vorbe pe care le putem rosti, din toată inima, ascultând corul de  maici al mănăstirii  Cămârzani [Fălticeni], lăcaş a cărui biserică a fost înălţată, în secolul XIX de un boier, pe nume Morţun, pe proprietatea sa…

când

văd culorile cerurilor, zilelor şi veşmintelor de dincolo de carapacea sub care mă protejez, să nu cumva să-mi risipesc armonia dorului, visului, zborului spre neştiutele şi scurtele mele popasuri, nespuse, nepovestite, mă desenez pentru veşnicia clipelor ce-or să rămână după plecarea mea .

mă gândeam, ce cuvinte să-mpletesc prin ţesătura canapelei, să fie respirate, duse mai departe şi mi-au venit în minte culorile cerurilor, zilelor, veşmintelor ce-mi dăruiesc zâmbetul şi iubirea de  viaţa de azi şi de mâine, de ieri şi de toate.

văd culori întreţesute, opaline, misterioase, îndepărtate şi rare,  magia, şansa de a le fi întâlnit şi priceput, m-ajută să le păstrez şi să mă bucur. mulţumesc Cerului că m-a-nvăţat să-aştept destinul Opal[in]

şi-o pildă onestă pentru Săptămâna cea Mare: când migălim, răbdători şi iubitori, nuanţele destinului, există şansa să rămânem frumoşi, aşa cum am fost creaţi, iar Dumnezeu e şi el fericit!

Flori de Florii

Le aud cum şoptesc între ele, le văd cum îşi clatină tulpinile, cum îşi înalţă obraznic fruntea spre lumină. Zi de zi le mângîi cu privirea; sunt atât de diferite şi fiecare îşi are povestea personală. Trandafirul chinezesc tronează însă peste ele cu înţelepciune şi impune prin zâmbetul verde stropit cu petale galbene, portocalii sau roşii, în funcţie de cheful pe care i-l dă lumina şi  imaginaţia lui…

Fiecare floare şi-a construit o împărăţie: violetele de Parma cu delicate frunţi albe şi mov, bambusul “uriaş”,- mai ieri, puiuţ primit în dar de ziua mea- palmierul  încrezut, sosit acum trei ani de la Biarritz, crăciuniţele cuminţi şi modeste, cactuşii ce tac şi fac din când în când  în acelaşi timp mai multe flori…

Astăzi au respirat profund, şi-au clătit şi primenit petalele şi frunzele, iar acum, seara, când mă relaxez comod pe canapea, le aud cum îşi brodează gândurile- flori pentru Floriile de mâine.

edit later

De Florii,

♣ La mulţi ani tuturor Flori_lor!♣

Şi o melodie  care a născut o poveste: eram foarte tânără şi l-am rugat pe Florin la o petrecere( un ceai nevinovat) să-mi înregistreze pe o casetă, printre alte melodii,  şi melodia frumoasei  Dalida, ignorând  conotaţiile triste ale textului  şi  lăsând  doar gustul de miere, aşa cum spune de fapt în final Dalida însăşi.

C’était le temps des fleurs/ Când florile  ţâşneau în voie
On ignorait la peur/Noi nu ştiam de spaime
Les lendemains avaient un goût de miel/Şi clipele care urmau aveau gustul de miere
Ton bras prenait mon bras/Mă luai de mână
Ta voix suivait ma voix/Şi glasul tău era chiar vocea mea
On était jeunes et l’on croyait au ciel./Eram doi tineri care credeau în stele…

E o variantă de traducere ….Mai pot fi şi altele…


Verdele

frunzelor visate în nopţile  friguroase palpită pe pânza zilelor colorate incert. Respiraţia matinală, când liniştea nopţii nu s-a atrofiat, percepe parfumul pământului mustind de sevele zăpezilor netopite, maculate de nerăbdarea cu care aşteptăm ceva ce va să vină. Primăvara ne bate în tâmple şi epiderma tânjeşte după ciocolatiul  gingaş şi catifelat. Soarele somnoros cască leneş în culcuşul pufos, dar cine nu-i simte sau nu-i ghiceşte zâmbetul mucalit?

Aseară, visam la zâmbetul Soarelui, la verdele ce va ţâşni de sub  omătul milioanelor de petale ce vor inunda copacii. Mă întorceam spre casă cu gândul la 1 Martie, fericită că-mi cumpărasem o fustă superbă…roşie…un mărţişor pe care mi l-am dăruit cu entuziasmul naturii…feminine.

Un 1 Martie de iubire şi zâmbet!

O scrisoare reiterată

Dragă Moş Nicolae ,

E prima oară , când îţi scriu !

Ştiu , pare incredibil dar , pe când eram copil , vorbeam cu tine-n gând sau te visam. Dimineaţa , mă trezeam şi vedeam o gheată înconjurată de lumină , undeva , în dreptul ferestrei aburite de vise. Bunica mă sfătuia, decuseara, să pregătesc o singură gheată , deşi eu o tocam mărunt să îmi explice de ce doar una . Răspunsul era acelaşi ” Moş Nicolae oferă  daruri tuturor , iar sacul lui e greu . Tu ai putea să cari în spate un asemenea sac? O singură gheată ajunge. Punct . “

În timp , am reuşit să te cunosc ; te-am purtat în sufletul meu cu aceeaşi nedumerită încântare, senzaţie de mister , ca pe vremea când rostuiam hotarele împărăţiilor de basme . Ştiu că eşti magician: poţi să asculţi , să vezi ce se ascunde în gândul meu . Suntem prieteni şi,  nu de puţine ori , m-ai avertizat când am fost nechibzuită . Mai ţii minte când mi-ai dăruit acea nuieluşă rotunjită cu migală ? Făcusem tot soiul de năzbâtii ! În acea dimineaţă , m-am trezit cu nerăbdarea de copil lacom şi , în lumina cenuşie a lui decembrie , pe dantela perdelei croşetate de bunica , am văzut nuieluşa. Era  în gheata  pregătită decuseara şi descântată în vis . Eram îngrozită , crezând că nu o să mai vorbeşti cu mine şi nu îndrăzneam să mă apropii de gheată . Aveam lacrimi în ochi şi realizam cât de rea fusesem . Bunica a răsărit ca din pământ şi m-a împins blând către gheată , şoptindu-mi la ureche  încet de tot , să nu o auzi tu:  ” Cred că o să-i treacă . Ţi-a mai lăsat totuşi ceva .”

M-am apropiat de gheată şi , am văzut lângă nuieluşă şi câteva ciocolate.
Acum , iată ,  că îţi scriu! Nu vreau să îmi aduci daruri . Rugămintea mea e mai ciudată . Ţie, îţi va fi însă , uşor să o îndeplineşti . Dragul meu , Moş Nicolae, tu ştii că eu visez . Dintotdeauna ! Acum , mai mult ca oricând vreau ca visul meu  să devină real :  să-i văd pe oameni  zâmbind ,  să  fie sănătoşi ,  iubiţi , să preţuiască viaţa ca pe un dar . Dorinţele lor să se îndeplinească sub lumina baghetei tale . Convinge-i că e Soare  pentru  noi toţi . Şi , te mai rog , scrie  la fiecare , cu vorbele tale că sunt frumoşi şi puternici . Tu poţi să faci real un asemenea vis ! Aşa cum ai făcut cu mine an de an : mi-ai dat speranţă şi încredere în mine , bucuria fiecărei clipe şi eternitatea secundei!

Ia , Moşule, te rog, cu tine scrisoarea mea şi du-o tuturor !

♣  Cu drag !

Tot un copil


La mulţi ani , pentru toţi cei ce poartă acest nume !


Unde începe viaţa?

Să fim alături unii de alţii!

grupul psaltic Stavropoleos

Şi pentru voi!

Iar voi, cei cu nume de floare , adăugaţi la acest minunat dans al florilor  stropi din visele voastre… Va fi mult mai uşor! La mulţi ani!