Nu m-am putut abţine

mă ustură ochii, mă doare spatele şi-mi vâjâie capul: am stat, toată ziua, la calculator şi-am lucrat la viitorul roman. au fost câteva pauze, ciuntite însă de dorinţa de a mă reîntoarce la text. acum, mă opresc şi-mi vin în minte nişte vorbe- nu mai ştiu cine mi le-a spus, mai demult- sună aşa: învaţă […]

Pe malul Dunării(Galaţi)romanul Între Timpuri a cunoscut noi prieteni

Bucuroasă? Mai încape vorbă? Tocmai ce-am primit de la Liana, una dintre cititoarele( prietenă) mele din Galaţi, filmuleţul de la lansarea romanului Între timpuri ce-a avut loc în data de 22 martie 2011, în Sala Eminescu de la biblioteca V A Urechia din Galaţi. Chiar dacă ştiam ce conţine plicul, l-am deschis, cu emoţie, şi-am […]

când

văd culorile cerurilor, zilelor şi veşmintelor de dincolo de carapacea sub care mă protejez, să nu cumva să-mi risipesc armonia dorului, visului, zborului spre neştiutele şi scurtele mele popasuri, nespuse, nepovestite, mă desenez pentru veşnicia clipelor ce-or să rămână după plecarea mea . mă gândeam, ce cuvinte să-mpletesc prin ţesătura canapelei, să fie respirate, duse […]

Balaurul şi Mioriţa

Antologie de proză fantastică ediţie îngrijită de Mihail Grămescu Eagle Publishing House, 2011 ” Se uită în sus şi, când o vede cum se apropie de marginea acoperişului, simte din nou cum o sugrumă spaima. De pe acoperişul copilăriei, femeia în mătase roşie cu buline negre îi zâmbeşte însă, poznaş: pare a aştepta pe cineva. […]

Parfumul de corcoduş

Recunosc, un soi de nerăbdare m-a făcut s-aştept, ciudat, primăvara, un disconfort fizic m-a făcut mai retrasă, am făcut o scurtă pauză, m-am gândit… După 30 de ani, am revenit în cartierul copilăriei, am păşit pe strada ce nu-mi ajungea, am stat câteva clipe în faţa casei copilăriei, aproape neschimbată, am privit frumuseţea copleşitoare a […]

Castigat ridendo mores?

Întrebarea din titlu, retorică mai degrabă, nu implică un eventual răspuns, în vremuri în care cea mai potrivită zicală ar fi totuşi câinii latră, ursul merge, dicton ce nu umbreşte certitudinea că umorul, dătător de râs, face bine omului agresat de cotidian şi, nu de puţine ori, devine  alternativă  terapeutică.[ more]

Despre romanul Între timpuri

Loredana Pascal, pentru gesturile constante, mulţumesc! Într-o lume în care fiecare milimetru de imagine costă, la propriu, un autor, fără susţinere materială, are la dispoziţie munca susţinută pe text, forţa visului, speranţa că deşi oamenii, mai degrabă vizuali, există încă şi cei ce decriptează strălucirile mediatice şi vor să citească, în profunzime. Personal, am avut […]

Gânduri…

Gânduri crude, stârnite de ploaie sau vânt. Îşi spun vorbe aspre sau dure, molcome sau şoptite în răgazul când dinţii nu se mai strâng cu putere peste timp. Să nu-şi ia zborul! O joacă de-a clipele din amintiri, pârguite sau abia-mbobocite, ce-şi tremură, delicat, petale pe zâmbete-frunze, exersate cu eleganţă de catifea. Respir, constant, proaspăt-născute […]

Un posibil portret

Acum câţiva ani, când am început  să scriu, nu prea ştiam ce fac. Romanul  Încă un pas, pe care doresc să-l reeditez, s-a scris de la sine, la fel s-a şi vândut. Abia la a patra carte, romanul Între timpuri, nu mai  m-am suspectat de faptul că scrisul ar fi un moft; la urma-urmei, ne […]