Monthly Archives: July 2013

Fragment

***
” Câtă dezordine, atâta luciditate! De câte ori, n-a oripilat-o pe Smara cu zicerile lui! Până la urmă, s-a lăsat păgubaș. Încă o înghițitură: nu-o dă însă pe gât. O vreme, o ține lipită de cerul gurii, se joacă cu ea, o rostogolește ca pe o mingie, în dreapta, în stânga, apoi o împinge picătură cu picătură spre gât. Ca pe coniac. Liniștea îi țiuie în urechi, se repede în avalanșă peste cuvinte, strivește promisiuni. Se apropie, din nou, de fereastră: nori de fum se înalță spre un cer de plumb. Brusc, i se face somn. Dacă s-ar culca însă, visele cu râuri și câmpii verzi s-ar nărui, dimineața, când ar constata că n-are nici un motiv să se mai trezească. Sorrow. De la un timp, gândește sau vorbește, grație muzicii. Ca acum, când savoarea de whisky se împlinește cu melodia asta, numită Sorrow, pe care are de gând s-o asculte până o să-l năpădească somnul. Iubește beția, pentru că îi asmute simțuri și-i curăță sufletul. Adevăruri sau simple constatări, fără grija c-ar putea să rănească, el numai le citește cu bărbăție. Și lacrimi. Sângele i-a înghețat, s-a coagulat de frică. Mâinile i-au slăbit, degetele îi tremură. Cum să nu-i fie frică? Și ce să facă el cu un copil- fie și al lui- de a cărui mamă nu se mai simte atras? Cum să-i spună Smarei despre istoria lui și-a Corinei? De-acum, vântul o să tot fluiere. Sorrow. Paharul cilindric de cristal de Bohemia se rostogolește și cade pe parchet, de-a dura până la ușă. În dreptul ei, se oprește. După un timp, o picătură sângerie se prelinge printre fire de praf răscolite, imperceptibil, de vibrații de aer provocate de un sforăit egal, constant. A adormit. Cu fruntea lipită de marginea biroului. Pe fundul sticlei, a mai rămas un deget de Chivas. În cameră, s-a lăsat frigul, iar noaptea de iarnă punctează, ostil, duhoarea beției, într-un amestec bizar de frig, alcool și tutun.”

Advertisements

Sinapsa și românii de pretutindeni

Mărturisesc o anume sfială față de un subiect pe care nu-l stăpânesc deplin, însă o posibilă și binefăcătoare ipostază de învățăcel mă încurajează să scriu despre  Festivalul Internațional de Artă Creștină Românească Sinapsa dedicat românilor de pretutindeni, ce a avut loc între 11-14 iulie, în comuna europeană Teliu , la 23 kilometri distanță de Brașov.
Organizat de Asociația Social- Culturală Suflet Transilvan” , Primăria Comunei Teliu și Asociația Sinapsa Xxi, evenimentul a strâns laolaltă magicieni ai versului- poeți alături de îndrumători de suflet și credință creștin-ortodoxă, preoți de diferite ranguri. De altfel, evenimentul a fost binecuvântat de ÎPS Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului. Înconjurați de inefabilul brazilor ițiți spre înaltul albastru, binecuvântat de suave aripi de îngeri, invitații au avut șansa să aprecieze frumusețea ținutului transilvan și să asculte materiale despre istoria Bisericii Ortodoxe din Basarabia, Valea Timocului. La Săcele, în Biserica Sfinții Arhangheli, s-a vorbit despre credința, limba și tradiția neamului românesc, într-o fericită încercare de identificare a modalităților de comuniune.

IMG_1137_resizeAleasă subliniere pentru vorba demnă și curajoasă a  Pr. Proptopop al Timocului, Boian Alexandrovici, despre suferințele românilor din Valea Timocului, cărora li se interzice dreptul de a se închina și ruga în biserici românești! Atitudinea curajoasă a Pr. Boian a reiterat sentimentul unei vitale solidarități într-o lume căreia i se tot extirpează memoria. Într-un registru similar, s-a evidențiat intervenția poetei Moni Stănilă referitoare la frământările Basarabiei. Despre armânii din România, Marius Marian Șolea, Consilier la Ministerul Culturii și Cultelor a devoalat lentoarea, neputința, reaua-voință ?! a autorităților în rezolvarea dorinței armânilor de a se ruga în limba maternă. Despre hățișul instituțional doldora de demnitari mai mici, mai mari…
Vizita la Muzeul Primei Școale Românești din Șcheii Brașovului a constituit, deopotrivă, experiență și revelație, căci profesorul Vasile Oltean excelează ca un împătimit de cultură și tradiție. O personalitate, cum nu cred să se mai nască, prea curând, în școala românească! Popasul, la Muzeul Etnografic Vatra Hărmanului, a constituit o altă oază de culoare și armonie folclorică.

IMG_1158_resize
Peregrinarea prin împrejurimi și pe la mănăstirile Valea Mare și Sita Buzăului din județul Covasna au risipit orice posibile umbre sau îndoieli.
Poeții invitați au avut șansa să-și rostească versurile cu bucurie și emoții inerente. Un regal de poezie cu Daniela Șontică, Marius Marian Șolea, Florin Caragiu, Diana Caragiu, Eugenia Țarălungă, Ștefan Ciobanu, Cristina Cîrniceanu, Daniel Drăgan, Nicoleta Popa, Moni Stănilă, Alexandru Vakulovski, Călin Sămărghitan, Florian Silișteanu.
Lansări de carte:” Moșul din Carpați”( Neofit Pustnicul) de Ieromonah Ghelasie, editura Plattytera, “Sfinții Aromâni” de Aurica Piha, un material despre Sfântul Andrei susținut de Dumitru Manolache, senior editor la Lumina  și o prezentare a romanelor „Îngerii din Moscopole și Îngerii din Moscopole. Exilul ” au  completat un pogram bogat în semnificații.
Cântecele armânești cu Ianula Gheorghe și muzica folk cu preotul Costin Butnarcare s-a îngrijit de invitați, alături de minunata sa familie și de primarul Șerban Vasile– au conferit un plus de culoare evenimentului.
Iar, ca totul să se înscrie într-un cerc perfect, la întoarcere, în tren, poetul Florin Caragiu mi-a povestit despre al său papu(bunic) armân, generos, modest, înzestrat cu spirit și blândețe. Un semn și un imbold pentru Proiectul Literar Moscopole.

IMG_1118_resize