Ursita lui Carlito

Carlito’s Way… Un film pe care l-am văzut aseară. Am închis telefoanele, mi-am luat un pahar de vin (o minunată Busuioacă de Bohotin) şi, după o zi marcată de constantele acestui oraş, am reuşit să respir… Subiectul filmului nu contează prea mult. Actorii, însă! Un mafiot şi avocatul lui! Un mafiot care află în închisoare […]

Relaxare…

Sunt clipe când singurătatea e binevenită! Ne putem privi şi de ce nu, redescoperi. Realizăm că nu are sens să ” socializăm” doar pentru că aşa trebuie… E ca şi cum am spune: “iubim , pentru că aşa trebuie!” Sună cam ciudat, nu? Socializăm, dacă suntem determinaţi, iubim , dacă ştim să simţim. Altminteri ! […]

Oglindă, oglinjoară !

Rareori, ne  analizăm onest și atent. De obicei, îi disecăm pe ceilalți: fie îi lăudăm, fie îi înjurăm. M-am tot privit în fel de fel de oglinzi. Oglinzi surâzătoare, triste, calme sau furioase. Uneori, s-au amestecau între ele și vedeam numai imagini tulburate.  Până amețeam.  Mă străduiam totuși să găsesc un sprijin și căutam, bâjbâiam. […]

Cum iubesc bărbaţii?

O idee sau deja o constatare?! Un bărbat iubeşte mai profund decât o femeie * care are în mod paradoxal o structură mai pragmatică*. Nu contează cât de rar se întâmplă. Sigur că, dacă operăm cu generalităţi, riscăm să comitem erori. Însă o minimă experienţă şi un acut simţ al observării naturii umane, îndeamnă să […]

Izvorul vieţii curge…

Vă scriam zilele trecute despre florile mele… Erau pline de boboci şi dintr-o dată s-au deschis şi în dimineaţa asta mi-au şoptit voioase:” izvorul vieţii-nghite clipe! ” Hmm! Mi-a mai venit o idee, dar până să prindă cărniţă, câteva imagini surprinse acum câteva ore. Să fiţi, iubiţi!

Vorbele unei nevăzătoare

“Când o uşă a fericirii se închide, o alta se deschide; dar deseori ne uităm atât de mult la uşa închisă că nu o mai vedem pe cea care s-a deschis pentru noi.” Helen Adams Keller(1880-1968)

Proiect…amânat

Vă informam cu ceva timp în urmă că tare mult m-aş bucura dacă Nivo, Serge Rahoerson şi Max Hery, minunatii cântăreţi de jazz din Paris, ar susţine din nou câteva concerte în România. La invitaţia pe care le-am făcut-o au răspuns cu un entuziasm care m-a emoţionat şi onorat în acelaşi timp. Toate bune şi […]

Izvorul vieţii curge

În urmă cu doisprezece ani, am cumpărat dintr-un târg doi căţei. Ciobăneşti germani. Gemeni. Superbi. Aveau o lună şi jumătate. Mama i-a crescut, cum numai o mamă ştie să crească. Făceau parte din familie şi erau răsfăţaţi. I-am botezat: pe el, Nip, pentru că era rău, ca o muşcătură. Pe ea, Puppy, pentru că era […]

Spaima de …imagine!

Aveam aşa o idee despre ce ar trebui să vă “spun”, dar mărturisesc că e destul de complicat să parcurg propriul meu gând… Şi ştiţi de ce? Pentru simplul sau complicatul motiv că ceea ce vreau eu să vă “spun” nu are statut de adevăr bătut în cuie. Există asemenea adevăruri? Deseori mă străbate întrebarea: […]

Doine lusitane

Aseară în studioul Horia Bernea( Clubul Ţăranului Român), m-am încântat cu un concert de fado,organizat de Ambasada Portugaliei la Bucureşti. Am ajuns mai devreme şi astfel am putut urmări cu emoţie pregătirea artiştilor portughezi: profesorul Mario Anacleto Dias, Paulo Larguesa, Carlos Jesus. Mario Anacleto Dias, un iubitor de România, a prezentat şi a explicat în […]