Aproape de rădăcină

Îmi plac copacii ! De câte ori am ocazia, mă apropii de ei, le mângâi scoarţa, le şoptesc despre nedumeririle mele. Copacii, ca şi oamenii, îşi au istoriile lor: în ultima vreme din ce în ce mai dramatice… Să nu dăm însă vreo şansă tristeţilor neproductive, să le lăsăm să ne invadeze în vreun fel […]

Parfumul frunzei

Ştiut e faptul că trupul şi creierul înregistrează stimulii din jur şi nu întotdeauna ne dăm seama de unde ne vin stările, cuvintele, dorinţele. Mă plimbam ieri prin cartier şi am avut ocazia să fotografiez detalii: case, culori, flori, copaci… Era dimineaţă şi era linişte: soarele lumina cald, abia simţit şi o uşoară adiere înălţa […]

Tudor şi prima lui iubire…

O nouă carte presupune parcă o muncă din ce în ce mai grea. Începutul romanului Pânza de ţărână a pornit mai greu şi parcă nimic nu mă mai mulţumeşte. Mă tot gândesc, mă tot gândesc, scriu, şterg, iar scriu. În fine, o să-l desenez eu cât mai limpede pe Tudor. Aşa îl cheamă pe eroul […]

De vorbă cu floarea de cactus

Au  înflorit aseară… Nu le-am putut imortaliza prospeţimea din cauza întunericului. Acum , vă ofer imaginea unor flori ajunse la maturitate. Posibil ca până diseară să mai plece pentru o vreme… Dar, după cum bine vedeţi(nu e singura imagine oferită de-a lungul timpului aici, Pe  canapea…), o floare de cactus, una singură, poate poate zâmbi […]

Unde s-a dus dragostea?

O carte  apărută la editura Odile Jacob, Paris, iunie, 2007 ” Cum de e posibil să…?” Lectura acestei cărţi  mi-a transmis într-o manieră uneori didactică, alteori pontoasă, informaţii pe care cu siguranţă mulţi dintre noi le au, dar poate că încă nu sunt suficient de bine stocate.  Eternele relaţii dintre el şi ea, cu toate […]

Un manuscris…

În urmă cu vreo douăzeci de ani mai  aveam de la mama  o maşină de scris, o bijuterie, marca mercedes. Într-o vară liniştită, prin 89 , am început să scriu prima oară.  Mă jucam… Am finalizat un soi de roman, mai mult o proză rimată. Nu ştiu! I-am dat şi-un titlu: Poem al tinereţii cu […]