Starea de repaos relativ

Similară unei respiraţii profunde: după muncă susţinută, speranţe, dezamăgiri. Oboseală binecuvântată, când satisfacţie supremă sunt clipele petrecute cu mine: ţigara, privirea fascinată de rotocoalele de fum ce se fac şi se desfac iar,  în intervalul dintre două inspiraţii voluptoase, o întrebare se insinuează:”ce vreau, de fapt?” Reformulez! În fond, nu aşa se anunţă un eveniment […]

Jazzul- o iubire constantă

Netulburată de fluctuaţii, specifice zonei umane. Revin la acest gen muzical cu nevoia constantă, dintotdeauna. Ce semnifică jazzul? Câteva explicaţii conduc spre părerea unanimă că jazzul înseamnă rapiditate, energie şi ar răspândi  parfum erotic(Jézabel, prostituata celebră din New Orleans). Accentuez, de asemenea: diamantul cu numeroase carate se numeşte  improvizaţie, iar ceea ce, iniţial, era muzică” […]

Gând răsfrânt

Miros de toamnă spăimoasă! Plopul uriaş- cât de bătrân o fi?- şopteşte frunze pe creasta vântului sau îşi adună lângă trup crengi tremurânde, sub avalanşa de galben. Verde e numai un strop în oceanul galben cu irizaţii ciocolatii. Din spatele ferestrei, simt susur suprapus pe scârţâitul trist al braţelor lemnoase, o simfonie îndrăgostită de bagheta […]

V i a ț a

indiferent de urcuş sau coborâş, păstrează magie, imprevizibil pe drumul ei, trasat și presărat cu meandre, coltoane mai mult sau mai puțin vizibile. Habar nu am, de ce încep așa relatarea despre spectacolul la care am participat aseară, aşteptat de câteva luni, concertul Cesariei Evora de la Sala Palatului. Starea mea? Modelată de clipe petrecute […]

ÎNTRE TIMPURI

În curând romanul Între timpuri Editura Tracus Arte Coperta Tudor Jebeleanu Redactor Cosmin Perţa Îi privea trupul şi nu-i venea să creadă că poate exista ceva mai frumos pe lume: linii şi curbe, piele catifelată pe care mângâierile se pierdeau, rătăceau ameţite. O privea cum dormea, cu părul răvăşit pe pernă, cu visele strânse sub […]

Mea culpa

Adesea  “păcălesc” spaima sau durerea  cu acea convingere că ce mi se întâmplă are un rost, o noimă, mai presus de înţelegerea imediată.  Nu vreau să mai redesenez imaginile săptămânii trecute dar, totuşi,  nu voi ignora cel mai de preţ tâlc al ei, ceva ce ştiam, un adevăr cunoscut, nu de puţine ori, involuntar, ignorat: […]

la teatru

aseară, am fost la spectacolul tnb, eduard al treilea, regia alexandru tocilescu şi, deşi aveam handicapul cronicilor făcute în doi peri, mi-am zis:” să mă conving eu însămi” şi am ignorat, ca de obicei,  gura lumii ce-a tocat despre nu ştiu ce buget măreţ sau cine ştie ce scenarite specifice spaţiului dâmboviţean. aseară, m-am felicitat […]