istoria unui lutier

Inedit. Pentru acest final de noiembrie. ” 29 August, 1990, Heidenheim an der Brenz. Nu de puține ori, m-am rostogolit, orbește, în voia sorții. În curând, pe 25 septembrie voi împlini 58 de ani. Nu știu cum se simt alți bărbați de aceeași vârstă, dar eu mă consider încă un căpitan, chiar dacă vaporul meu […]

inedit

*** Odiseea zecilor de ani cât am fost traducător de beletristică – dar nu numai- polonă, rusă, franceză, cehă își va găsi însă locul în alt roman despre impecabila funcționare a Uniunii Scriitorilor din România după tipicul bolșevic la care țara aderase. În ‘58 eram membru al Fondului literar, cu prețul unor penibile condiționări impuse […]

Precizare la romanul “Ferestre oarbe”

Prin nu mai știu care anotimp al lui 2005, senzația că mă aflam captivă într-o pânză de păianjen, dar și taifunul, ce avea să mă reclădească, m-au determinat să apelez la un psiholog. Asfel, într-un cabinet de consiliere psihologică, aflat într-un bloc vechi, aproape de Biserica Armenească, am cunoscut-o pe Cristina Marin, psihologul care mi-a […]

Fragment

În sală, ambii părinți, împuținați de durere. În afară de ei, mai zărește niște necunoscuți: trei bărbați de statură înaltă, îmbrăcați în costume boțite și negre. Pantalonii cu manșeta terminată deasupra ciorapilor și hainele cu mâneci scurte. Stau, nemișcați, în picioare. Gata să răscolească fiece ungher, pregătiți să intervină dacă Republica Populară le-o cere. Aproape […]