Ultima ţigară(schiţă)

Îşi freacă fruntea de parc-ar dori să alunge dihonii. Închide ochii. Simte, sub călcâie, perna răcoroasă aşezată, de fiecare dată, în acelaşi loc. Zâmbetul, inconfundabilul ei zâmbet… Rareori, a dormit mai mult de două nopţi, lângă o femeie. Cu ea a fost altceva: simplitatea fiecărui gest şi aparenta ei nepăsare faţă de desele lui toane […]

Și totuși mai există certitudini !

În Bucureştiul, chinuit de mişcări mai mult sau mai puţin lascive, acum, când băşcălia nu mai produce râsul în cascadă, oamenii par mai mult turmentaţi decât treji. Se întâmplă totuşi să întâlnim lucizii, cu umor nealterat, suflet mare şi trist. Inima mă îndeamnă  să rostesc despre o asemenea întâlnire. Acum cinci ani, cu ocazia apariţiei […]

Încă un pas

Sau, dacă vreţi o nouă provocare! Constat că fiecare zi reprezintă piatră de încercare pentru comunicare, dincolo de aparenţe, obiceiuri, modele sau mecanisme[reflexe] de gândire deja dobândite. Asemenea realitate nu e întotdeauna confortabilă, mai ales când apar natural şi fără cezariană, posibile erori spontane pe care, e onest să ţi le asumi şi  să nu […]

Oaza de iubire…

Astăzi, când  toamna a muşcat cu poftă din sufletul meu, vă ofer  imagini surprinse la Palatul Mogoşoaia, cuibul năucitoarei femei pe care România a avut şansa să o plămădească, Martha Bibescu ale cărei cărţi, nu cred să mă satur, vreodată, a le citi.  Spunea frumoasa domniţă, prea încercată de viaţă că suferinţa este un loc […]

Par delà le bien et le mal, Jenseits von Gut und Bose

Frédéric Nietzsche, Editions Montagne, 1951, Aubier, traduction et présentation de Geneviève Bianquis O carte  cumpărată de la un bouquiniste în vârstă al cărui chip mi s-a părut frumos, acolo, pe malul stâng al unei Sene liniştite, într-o sâmbătă de început de august, când mă tot frământam  să-mi potolesc furtuni. Cine nu l-a citit, în tinereţe, […]

De ce …

Mângîiem scoarţa înţepătoare sau catifelată a copacilor? Gestul spontan de mângâiere a trunchiurilor de arbori e, mai degrabă, tendinţa de revenire la senzaţii primare, gest prin care încercăm să regăsim fiinţe apropiate sau pur şi simplu reacţie de apărare la izolari dictate de ritmul vieţii citadine… Să ne reauzim cu bine şi veşti minunate săptămâna […]