Daily Archives: 20 July 2015

La un pas de final

Prin urmare, toamna asta m-a aflat singură cuc în casa din Grinzing, devenită mare și pustie. Nu știu de ce oare n-am schimbat-o cu alta mai mică, potrivită cu nevoile mele de-acum. Uneori, mă bănuiesc de un exces de optimism, mai ales diminețile scăldate de raze ce licăresc și se tachinează, trasând dungi sau fâșii întrerupte, apoi strălucesc pe perdeaua de tul de culoarea cristalului moale cu broderii de catifea ale căror carnații de fildeș încântă privirea. În culcușul meu azuriu-celest, cu fir de mătase urzit la război, la vremea când încă mai locuiam la Moscopole, preț de o clipă salvată, visez și mai sper. În acea clipă, chipul lui Costa mi se alătură pe perna de mătase azurie. Exact când pleoapele  întredeschise, dincolo de tremurul fin de gene, îmi îngăduie un coridor îngust cât o strâmtoare, pe unde iluzia unui obraz atât de drag se strecoară ca să-mi mistuie sufletul. Cât să-i stârnească voința de a renaște pentru o nouă zi.

Advertisements