<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:georss="http://www.georss.org/georss" xmlns:geo="http://www.w3.org/2003/01/geo/wgs84_pos#" xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/"
		>
<channel>
	<title>Comentarii pentru: Nota bene!</title>
	<atom:link href="http://catiamaxim.wordpress.com/2008/04/11/nota-bene/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://catiamaxim.wordpress.com/2008/04/11/nota-bene/</link>
	<description>Pe canapeaua Catiei</description>
	<lastBuildDate>Wed, 30 Dec 2009 16:22:00 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.com/</generator>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
		<item>
		<title>de: catia maxim</title>
		<link>http://catiamaxim.wordpress.com/2008/04/11/nota-bene/#comment-76</link>
		<dc:creator>catia maxim</dc:creator>
		<pubDate>Fri, 11 Apr 2008 20:54:16 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://catiamaxim.wordpress.com/?p=17#comment-76</guid>
		<description>Da, Loredana,toti facem asa.E in firea noastra sa impletim realul cu imaginarul. Crosetam unii cu migala, altii mai grabiti , ca la un moment dat sa ne punem intrebari din ce in ce mai derutante...Dar e frumos acest exercitiu. In ceea ce ma priveste, eu am vrut doar sa precizez ca viata mea de zi cu zi e doar o picatura in oceanul scrisului. Daca aceasta picatura poate genera la randul ei alte picaturi , atunci se cheama ca voi avea inspiratie. Doar traind poti invata, doar gresind poti evita...</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Da, Loredana,toti facem asa.E in firea noastra sa impletim realul cu imaginarul. Crosetam unii cu migala, altii mai grabiti , ca la un moment dat sa ne punem intrebari din ce in ce mai derutante&#8230;Dar e frumos acest exercitiu. In ceea ce ma priveste, eu am vrut doar sa precizez ca viata mea de zi cu zi e doar o picatura in oceanul scrisului. Daca aceasta picatura poate genera la randul ei alte picaturi , atunci se cheama ca voi avea inspiratie. Doar traind poti invata, doar gresind poti evita&#8230;</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>de: Loredana</title>
		<link>http://catiamaxim.wordpress.com/2008/04/11/nota-bene/#comment-75</link>
		<dc:creator>Loredana</dc:creator>
		<pubDate>Fri, 11 Apr 2008 16:53:38 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://catiamaxim.wordpress.com/?p=17#comment-75</guid>
		<description>Aproape intodeauna autorii de beletristica sunt intrebati daca ale lor scrieri sunt inspirate din realitate - si cat de apropiat de realitate este materialul pe care l-au scris. Este cumva firesc, cunoscut fiind faptul ca cei ce au scris pe anumite teme s-au documentat indelungat dar au avut si experiente care i-au marcat si pe care le insereaza undeva in fictiune. 

Probabil ca atunci cand este vorba despre o tema sensibila sau despre un subiect important este cu atat mai mare curiozitatea. Avand in minte povestea Smarei si a lui Adrian probabil ca este firesc intr-o masura sa se intrebe lumea daca si cat mare este asemanarea realitate-fictiune. 

In final insa ceea ce conteaza cu adevarat este intr-adevar ca autoarea ajunsa deja la a doua carte sa fie acceptata de public si lecturata cu placere (asa cum spui si tu).

Iar daca ar fi sa mergem si mai departe, s-ar putea usor adauga precizarea ca... o nota de mister nu strica niciodata ;)</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Aproape intodeauna autorii de beletristica sunt intrebati daca ale lor scrieri sunt inspirate din realitate &#8211; si cat de apropiat de realitate este materialul pe care l-au scris. Este cumva firesc, cunoscut fiind faptul ca cei ce au scris pe anumite teme s-au documentat indelungat dar au avut si experiente care i-au marcat si pe care le insereaza undeva in fictiune. </p>
<p>Probabil ca atunci cand este vorba despre o tema sensibila sau despre un subiect important este cu atat mai mare curiozitatea. Avand in minte povestea Smarei si a lui Adrian probabil ca este firesc intr-o masura sa se intrebe lumea daca si cat mare este asemanarea realitate-fictiune. </p>
<p>In final insa ceea ce conteaza cu adevarat este intr-adevar ca autoarea ajunsa deja la a doua carte sa fie acceptata de public si lecturata cu placere (asa cum spui si tu).</p>
<p>Iar daca ar fi sa mergem si mai departe, s-ar putea usor adauga precizarea ca&#8230; o nota de mister nu strica niciodata <img src='http://s.wordpress.com/wp-includes/images/smilies/icon_wink.gif' alt=';)' class='wp-smiley' /> </p>
]]></content:encoded>
	</item>
</channel>
</rss>
